ŞIREATA LUNĂ
Luna se strecoară prin cartier
Bârfind prin spatele caselor
Te uiţi la ea şi e jumate apărută
Iar te uiţi şi ea e sus
Şireată lună
Care ştie ce e în capul fiecăruia
Mai ales cât a iubit
Sau cât nu a iubit
Fiecare o vede în altă culoare
Plină ca o femeie gravidă unsă cu ulei
Se urcă sus pe cer
Arătând semne de urticarie
Pe burta ei astrală
Şireată lună
Se face că stă locului
Dar se mişca rând cu rând
Ca un Do major care se crede La
Şireată lună
Face mii de fete să te îmbete
De bucurie sau de tristeţe
În timp ce cerul se strecoară pe sub ea
Ca o faţă de masă trăgând în jos
Făcând-o să urce tot mai sus
Pe ea...
Şireată lună
Cu cât se vede mai mare cu atât e mai mică
Iar când pe aripi de văzduh argint
Se face mică, atunci devine mare
Pentru tine...
FEMEILOR
Am să vă pup pe suflet
Astăzi ca şi când
Soarele răsare în Lună
Respirând
Izvoare de dorinţe încăpăţânate
Topesc încet marmură de amor
Cu fire de reproş depanate
Care mai deunăzi erau topite de dor
Femeie, mă doare să fiu înăuntrul tău
Vreau să îmi fac de cap zurliu
Să scap de tine
Dar să fiu cu tine
Aşa te iubesc în mine
TIMPUL
Timpul se agaţa de mine
Implicându-se ca o momeală mosor
Deşirând într-o parte momente
Împletind amintiri în cealaltă parte
O haină a vieţii împletită de zor
Cu dor...
Se întreabă pe sine, te întreabă pe tine
De când până când vrei să mori,
de unde să te renaşti
Dimineaţa cu zarva văpaie devreme
Un gând reactor te ridica în eter
Timp trece prin poartă,
sub poartă, spre poartă
A fost cum va fi iar de mâine era
Că inima ta
Cu fast şi cu teama se torcea soarta ta
Timpul era... tot aşa neschimbat
Tot ce ţi-a luat, el tot ţi-a dat
Şi tot ce ţi-a dat, pe veci e luat
UN GÂND DE-O MIE DE ANI
(lui Mario)
Mă doare în piept de buzele-ţi sânge
Nevoia de apă şi setea-ţi de dragoste
Să-mi tulburi tu mintea după ce ai adus
În viaţa-mi posacă o inimă pacoste
Pleacă şi du-te, dispari şi tot pieri
Dacă asta ţi-e voia în trăi de strigoi
Voi merge în amintirea-ţi frumoasă
Să întâmpin cu dor al inimii cor
Dar vino şi pleacă, al zeilor zumzet
E acolo pentru tine păstrat neîntinat
Cu naşterea crudă al dragostei oarbe
Eu cu tine mă simt tot ca primul bărbat
Tu pari că goneşti printre ape adânci
Furând de la mine al dragostei cânt
Cu strângeri şi şoapte şi zbucium ocean
Mereu te învârţi ca sirena în van
Să mă prinzi, să mă încerci...
Dar nu mai pot să te vreau acum
Nu mai pot dorinţei să te fur
Al demnităţii cuget clar
Mă îndeamnă să stau drept şi amar
Nu sunt o poartă să intri să ieşi
Ieşind trântind, intrând încuind
Forţând descuind cu alta cheie venind
Nu mai poţi descuia,
pentru că nu mai e poarta ta
Să fugi, să revii, să dispari, să învii
Iubito, ţi-ai lăsat inima în gaura cheie
Spirit copil se întreabă: nu vii?
Sorbind cu nesaţ amintirea-ţi femeie
ILEGAL
Pute a benzină bandit peste tot,
Respirăm petrolul gri-mort
Care se rostogoleşte din funduri de oţel
În trandafirii sufletelor noastre
LECŢIA DE FOTOGRAFIE
Foaie verde de piftie
Facem toţi fotografie,
Facem clic sau facem clac,
Trei, cinci poze... tot un drac.
De vrei să constaţi schimbare,
Să faci chip din arătare,
Trage una, trage trei,
Trage câte poze vrei.
Nu uita în schimb o lecţie,
Ca să ai mata direcţie
Când apeşi declansatoru'
Ai pus ochilor zavoru',
Când respiri chiar poţi să rişti,
Ca imaginea s-o mişti
Nu holbă ochii la şes,
Studiază codrul des,
Fă din deşte un dreptunghi,
Ca să vezi din care unghi!
Fă şi scharfu' dinainte,
să ai claritate-n minte
Iar din blitz trazneşti oleacă
Luminează cât să-ţi placă
Trepiedul să-l fixezi
Să fii liber, să vibrezi
O secundă, două, şapte
Peisaj cu luna-n noapte
Dacă nu te-ai săturat
Hai, mai ia-ţi un aparat!