Ediţia a IV-a: AVANGARDA ROMÂNEASCĂ
Sesiunea a X-a:
a) Constantin Brâncuşi
b) Marcel Iancu
c) Experiment şi artă abstractă, Salvador Dalí, Pablo Picasso
d) Louis Aragon, Paul Éluard, René Clair
e) Alberto Cavalcanti, Bertolt Brecht, Charles Chaplin, Josephine Baker
f) Serghei Eisenstein, Vladimir Maiakovski
Joi, 18 decembrie, şi Sâmbătă, 20 decembrie, ora 18.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, Bucureşti) – Sala „Jean Georgescu”
Curator: Igor Mocanu
Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Naţională de Filme a României
Pe la începutul anilor ’20, Brâncuşi îi cere sfatul lui Man Ray pentru a-şi cumpăra un aparat de fotografiat. Acesta din urmă îi recomandă o cameră Thornton Pickard 13 x 18, dotată cu un obiectiv cu focalizare 250, cu burduf şi o cameră demontabilă 20 x 25, plus un suport cu cremalieră. Îi mai recomandă să developeze negativele de sticlă la un atelier de specialitate, însă Brâncuşi refuză căpos, în maniera-i caracteristică şi, la fel cum făcuse şi cu atelierul la sosirea sa în Montparnasse, îşi construieşte singur o cameră obscură în incinta acestuia. Până la imaginea în mişcare nu mai era decât o jumătate de pas, iar în 1923 Man Ray înregistrează primele imagini cu Brâncuşi la lucru. Brancusi filmé: 1923-1939 reprezintă aşadar totalitatea filmelor realizate de Constantin Brâncuşi, necunoscute sau foarte puţin vehiculate, majoritatea constituindu-se fie ca documente cinematice ale propriilor sculpturi, fie ca gesturi artistice în sine sau de arhivare a anumitor apropiaţi cum au fost Victor Brauner, Lizica Codreanu, Man Ray, Marcel Duchamp, Ezra Pound şi mulţi alţii. Sesiunea a X-a, cea care încheie ediţia a IV-a a proiectului „Avangarda revizitată…”, dar nu şi ultima, sperăm, trebuie citită radicular. De la Constantin Brâncuşi către Marcel Iancu, cu această peliculă absolut inedită – Ştrandul Kiseleff (1930) – în care cercetătorii ANFR l-au identificat pe unul din fondatorii dada, alături de fratele său, Iuliu Iancu. Reportajul documentează construcţia timp de 52 de zile a unei opere constructiviste. Plecăm apoi de la Marcel Iancu înspre spaţiul francez, cu reportajele privind evoluţia artei abstracte, cele cu Salvador Dalí şi Pablo Picasso. Părăsim pictura avangardei, însă rămânem în spaţiul francez, al literaturii suprarealiste şi al filmului. Rămânem în siajul filmului, cu Alberto Cavalcanti şi Charles Chaplin, doi autori fără de care avangardele istorice ar fi arătat altfel. Rămânem pe scenă, însă cea de teatru şi coregrafie, cu Bertolt Brecht şi Josephine Baker, doi artişti intens ovaţionaţi de avangarda din România. La final, avangarda reaminteşte alţi doi autori, la fel de importanţi pentru ea: Serghei Eisenstein şi Vladimir Maiakovski.
CONSTANTIN BRÂNCUŞI
BRANCUSI FILMÉ: 1923-1939
Franţa, 2011, Documentar, a/n, mut, 56 min
R. Constantin Brâncuşi, Man Ray
I. Man Ray, Constantin Brâncuşi
Conservare: Philippe-Alain Michaud, Isabelle Daire
Responsabil colecţie: Alexis Constantin
Digitalizare: Kantuta Quiros
Montaj: Didier Coudray
Cu: Constantin Brâncuşi, Man Ray, Florence Meyer, Barbara Hepworth, Victor Brauner, Margit Brauner-Kosch, Maria Chaliapine, Marcel Duchamp, Mary Reynolds, Vera Moore, Ezra Pound, Lizika Codreanu
Copyright: ADAGP, VISARTA
Film courtesy of Éditions du Centre Pompidou
MARCEL IANCU
ŞTRANDUL KISELEFF
România, 1930, reportaj, a/n, mut
Cu: Marcel Iancu, Iuliu Iancu ş.a.
Producător: Ştrandul Kiseleff
Film prezentând aspecte din timpul construcţiei ştrandului bucureştean inaugurat în iulie 1929.
EXPERIMENT ŞI ARTĂ ABSTRACTĂ, SALVADOR DALÍ, PABLOC PICASSO
PICTURA MUZICALĂ
România, 1958, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 31 / 1958, subiect d.
Din toată lumea. – Franţa – Reportajul critică „arta decadentă ce caracterizează lumea capitalistă”. Un exemplu în acest sens este o expoziţie deschisă la Paris în care artistul propune un experiment, „pictura muzicală”. Exemple hilare selectate din expoziţie.
ELUCUBRAŢII ALE ARTEI DECADENTE
România, 1959, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 30 / 1959, subiect d.
Din lumea capitalistă. – Exponatele unei expoziţii de artă din Franţa sunt prezentate ca elucubraţii ale artei decadente.
MODĂ CU MODELE CREATE DE PICTORI SUPRAREALIŞTI
România, 1960, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 21 / 1960, subiect d.
Din toată lumea. – La Paris a avut loc o expoziţie de modă cu modele create de pictori suprarealişti.
ARTĂ ABSTRACTĂ EXECUTATĂ ÎNTR-O PIAŢĂ DIN FRANŢA
România, 1960, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 23 / 1960, subiect d.
De peste hotare. – Artă abstractă executată într-o piaţă din Franţa.
PICTURĂ ABSTRACTĂ EXECUTATĂ CU FLORETA
România, 1960, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 47 / 1960, subiect e.
Din lumea capitalului. – Pictură abstractă executată cu floreta.
STUDENŢII DIN NEW JERSEY DISTRUG UN PIAN
România, 1963, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 15 / 1963, subiect d.
De peste hotare. – Studenţii Universităţii din New Jersey, S.U.A., distrug un pian într-un concurs organizat.
ARTA ULTRAMODERNĂ LA BRUXELLES
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 15 / 1965, subiect f.
De peste hotare. – Arta ultramodernă la Bruxelles.
MANIERE CIUDATE DE PICTURĂ ABSTRACTĂ
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 30 / 1965, subiect e.
De peste hotare. – Maniere ciudate de pictură abstractă.
PICTURĂ REALIZATĂ ÎN CONDIŢII SUBACVATICE
România, 1967, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 13 / 1967, subiect d.
De peste hotare. – Pictură realizată în condiţii subacvatice.
PICTORUL SALVADOR DALÍ CAUTĂ SĂ ŞOCHEZE PUBLICUL
România, 1956, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 51 / 1956, subiect e.
Talmeş-balmeş. – Paris. Titlul neobişnuit introduce subiectul reportajului – arta decadentă din Occident, semn sigur al prăbuşirii orânduirii capitaliste. Pictorul Salvador Dalí, stabilit la Paris în acea perioadă, caută să şocheze publicul prin manifestări deosebit de originale. Deşi prieten al mişcării muncitoreşti, Dalí este folosit de criticii din ţările din est pentru susţinerea tezelor lor politice. În acest reportaj, pictorul ilustrează „Don Quijote” al lui Cervantes în maniera sa specifică, sincretică şi şocantă: un Quijote în carne şi oase, tablouri pictate cu coarne de rinocer pe plăci de marmură.
SALVADOR DALI ÎŞI PREZINTĂ OPERELE ÎN SPANIA
România, 1964, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini 52 / 1964, subiect d.
Varietăţi. – Salvador Dali îşi prezintă operele în Spania. Imagini cu pictorul în atelierul personal.
SALVADOR DALI. DIALOG DESPRE FRUMUSEŢE
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 24 / 1965, subiect d.
Dialog despre frumuseţe. – Imagini cu Salvador Dali.
SALVADOR DALI PICTEAZĂ UN TABLOU PENTRU OLIMPIADA DIN MEXIC
România, 1968, reportaj
Producător: Săptămâna în imagini nr. 41 / 1968, subiect c.
De peste hotare. – Imagini cu Salvador Dali, care pictează un tablou pentru olimpiada din Mexic.
SALVADOR DALI REALIZÂND ARTĂ DIN PLASTIC
România, 1969, reportaj
Producător: Săptămâna în imagini nr. 1 / 1969, subiect c.
De peste hotare. – Imagini cu Salvador Dali realizând artă din plastic.
PABLO PICASSO. CONGRESUL MONDIAL AL PĂCII
România, 1959, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 21 / 1959, subiect e.
Din toată lumea. – Suedia. La Stockholm are loc Congresul Mondial al Păcii, sesiune jubiliară marcând 10 ani de la crearea acestui organism. Scurtă imagine cu Mihai Ralea, preşedinte al Comitetului Naţional Român pentru Apărarea Păcii. În sală se disting Dolores Ibarruri, din partea PC din Spania, Pablo Picasso, Bertrand Russel, patriarhul Rusiei, Aleksei I.
PABLO PICASSO LA 80 DE ANI
România, 1966, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 46 / 1966, subiect e.
De peste hotare. – Pablo Picasso la 80 de ani.
PABLO PICASSO LA MUZEUL DE ARTĂ DIN BUCUREŞTI
România, 1968, reportaj
Producător: Săptămâna în imagini nr. 43 / 1968, subiect c.
Reportaje. – La Muzeul de Artă din Bucureşti are loc o expoziţie de litografii ale lui Pablo Picasso.
LOUIS ARAGON, PAUL ÉLUARD, RENÉ CLAIR
EXPOZIŢIE CU VÂNZARE RIDICATĂ A CĂRŢILOR CLASICE MARXISTE
România, 1956, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 19 / 1956, subiect e.
Ştiri externe. – La Paris, în clădirea velodromului de iarnă, are loc o expoziţie cu vânzare ridicată a cărţilor clasice marxiste. Dau autografe Louis Aragon, André Gilles, François Billoux, Jeanette Vermersch.
RECEPŢIE LA AMBASADA ROMÂNĂ DE LA PARIS
România, 1946, reportaj
Producător: Jurnal sonor ONC nr. 14 / 1946, subiect d.
Recepţie la Ambasada Română de la Paris (Franţa). – La Ambasada Română de la Paris are loc o recepţie în onoarea lui Petre Constantinescu-Iaşi, ministrul român al comunicaţiilor. Din partea română participă Simion Stoilov, ambasadorul României la Paris şi Richard Franasovici, ambasadorul României la Londra. Printre invitaţii francezi se numără Maurice Thorez, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vincent Auriol şi Jaques Duclos, preşedinte, respectiv vicepreşedinte, al Adunării Naţionale Constituante a Franţei, Francisque Gay, ministru de stat, Naegelen, ministru al educaţiei, Charles Tillon, ministrul armamentului, Marcel Paul, ministrul industriei, directorii publicaţiilor „L’Humanité” şi „Ordre”, Paul Boncour, Paul Langevin, Marcel Cachin, Paul Éluard, ambasadorii la Paris ai URSS şi Chinei.
„SERBĂRILE GALANTE” LA BUFTEA
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1965, subiect b.
Reportaje. – René Clair toarnă filmul „Serbările galante” la Buftea.
RENÉ CLAIR PE PLATOURILE DE FILMARE
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 25 / 1965, subiect d.
Pe platourile de filmare. – René Clair toarnă la Buftea filmul „Serbările galante”. Imagini cu actorii Jean Pierre Cassel şi Puiu Călinescu.
ALBERTO CAVALCANTI, BERTOLT BRECHT, CHARLES CHAPLIN, JOSEPHINE BAKER
ALBERTO CAVALCANTI SOSEŞTE ÎN ROMÂNIA
România, 1956, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 32 / 1956, subiect c.
Cineaşti străini în R.P.R. – Regizorul Alberto Cavalcanti soseşte în România pentru a realiza un film documentar despre Dunăre. Secvenţe cu sosirea lui la Aeroportul Băneasa şi de la filmări.
„VIAŢA LUI GALILEO GALILEI”
România, 1959, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 23 / 1959, subiect d.
De peste hotare. – Ansamble din R.D.G. la Bucureşti; filmare de la repetiţia piesei lui B. Brecht „Viaţa lui Galileo Galilei”.
BERTHOLT BRECHT, ÎN REGIA LUI LIVIU CIULEI
România, 1964, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini 52 / 1964, subiect b.
La sfârşit de an. – La teatrul Lucia Sturza Bulandra se joacă piesa „Opera de trei parale”, Bertholt Brecht, în regia lui Liviu Ciulei. Apar Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru.
BERTOLT BRECHT, ÎN REGIA LUI ANDREI ŞERBAN
România, 1969, reportaj
Producător: Săptămâna în imagini nr. 12 / 1969, subiect d.
Premiere. – Imagini din timpul spectacolului lui Bertolt Brecht „Omul cel bun din Sechuan” pus în scenă la teatrul din Piatra Neamţ de către Andrei Şerban.
CHARLES CHAPLIN DECORAT PENTRU PACE
România, 1954, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 28 / 1954, subiect f.
Charles Chaplin decorat pentru pace. – Imagini de la festivitatea decorării pentru pace a lui Charles Chaplin.
JOSEPHINE BAKER ÎN VIZITĂ ÎN ROMÂNIA
România, 1971, reportaj
Producător: Săptămâna în imagini nr. 7 / 1971, subiect c.
Reportaje. – Cântăreaţa franceză Josephine Baker în vizită în România.
SERGHEI EISENSTEIN, VLADIMIR MAIAKOVSKI
EXPOZIŢIE DE DESEN A REGIZORULUI SERGHEI EISENSTEIN
România, 1963, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini 4 / 1963, subiect a.
Veşti din industrie. – În Bucureşti s-a deschis o expoziţie de desen a regizorului şi scenaristului sovietic Serghei Eisenstein.
CICERONE THEODORESCU. O TRADUCERE DIN MAIAKOVSKI
România, 1958, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1958, subiect d.
Medalion. – Medalion dedicat poetului Cicerone Theodorescu. Plimbare cu fiica sa, Mihaela, la şosea. Aşezat la birou, are în lucru o traducere din Maiakovski. Autorul citeşte din „Rondelul ghetelor deştepte”, o profesiune de credinţă. În paralel, o reprezentaţie de pantomimă ilustrează versurile. Dialog cu fiica sa, încheiat cu sintagma „aşteaptă-mă la 49 de ani”.
MONUMENT DEDICAT POETULUI MAIAKOVSKI
România, 1958, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 33 / 1958, subiect f.
De peste hotare. – La Moscova este dezvelit un monument dedicat poetului Maiakovski. Discrus al lui Nikolai Tihonov, din partea Comitetului de partid de la Moscova. Discurs al lui Mihailov, ministru al culturii.
EXPOZIŢIA CĂRŢII SOVIETICE
România, 1958, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect a.
Luna prieteniei româno-sovietice. – Bucureşti – La Sala Dalles a avut loc festivitatea de deschidere a Expoziţiei cărţii sovietice. Sunt de faţă Constantin Prisnea, ministru adjunct al învăţământului, Mihai Beniuc, prim-secretar al Uniunii Scriitorilor, şi Vasili Fedorovici Nikolaev, însărcinat cu afaceri ad-interim al U.R.S.S. Imagini din expoziţie, standul cu traduceri în rusă a operei scriitorilor români – „Poezii” de Eminescu. La serata literară, Fori Etterle recită „Exegi monumentum” de Puşkin (sincron). Dina Cocea citeşte nuvela „Caracterul rus” de Aleksei Tolstoi. Titus Lapteş recită din Maiakovski.
UN SPECTACOL MAIAKOVSKI
România, 1960, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 17 / 1960, subiect c.
Culturale. – Teatrul tineretului din Bucureşti a organizat un spectacol Maiakovski.
TEATRUL MAIAKOVSKI LA BUCUREŞTI
România, 1961, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 21 / 1961, subiect d.
Spectacol de gală. – Teatrul Maiakovski la Bucureşti; apar artiştii poporului Aleksandr Hanov, Vera Orlova, Boris Talmazov, Evghenia Kozlova, Tatiana Karkova.
Mulţumiri speciale: Philippe-Alain Michaud, Isabelle Daire, Cornel Mihalache, Doina Lemny, Asociaţia EuRo Cinema
Mai multe detalii: