Ploua atât de calm şi uniform
Încât natura,încă dezbrăcată,
Se minuna de mine cum nu dorm
Şi-n taină o contemplu înc-o dată
Statornicit la masa mea de brad
Mă legănam în dulcea-mi reverie
Văzând prin picăturile ce cad
Întregul meu tărâm cum reînvie
Înaintam ca-n transă spre april
Visând mai plin de soare să devină
Şi, treaz, mă bucuram ca un copil
Îmbrăţişat de Pronia Divină
…Ploua neverosimil de plăcut
În marele debut de primăvară
Încât am plâns, de parcă m-a durut
Miracolul fecund ce mă-mpresoară.