Camelia TRIPON
OMAGIU TATĂLUI MEU
Tatăl meu Ioan Marin Ţâru
implineşte 87 de ani.
În versuri şchioape...
îi mulţumesc pentru tot!
Unsprezece octombrie,
o zi în care
Soarele a răsărit a patra oară pe malul Jiului
Dragonul din cer a creionat un destin printre oameni
I s-a spus Ion, precum părintele ionienilor lui Apollo,
Punte peste timp în calea vânturilor din Bărăgan
Când încă ţara nu îmbraca mantia roşie
A păşit în USR-ul din Bănie,
Un petec de hârtie uitat în ungherul vremurilor
A rodit peste ani în armonii cu Brăila lui Mihu Dragomir
„La răscruce de vânturi si vremi”
Precum Tara tărâmul mitic al celţilor,
Cernoziomul a clădit în el un nume şi un destin al pământului
Ţâru cercetătorul grânarului împovărat de arşiţă
Neobositul pioner al timpurilor, a zămislit un rod al inimii şi minţii
Sperand să-i fie auzită truda,
Când cei din ţară-s surzi an după an
Senectutea-l prinde, expermentând sub steag american
Îmblânzirea bătrânei doamne a Bărăganului,
ce anul ăsta s-a răsfăţat cumplit
în şesuri şi pe dealuri,
lăsând pământul desgolit
de rod şi mâl în valuri
Când glasul nu-i ecou în timp
Atunci condeiul e din nou erou al gandurilor pe hârtie
Ce umplu raftul azi cu scrieri multe
din vise adunate iar
Într-un ungher al inimii stă ziua în care
m-ai învăţat să înţeleg vechimi de mii de ani
Din versul greu de început al Mahabharatei
când litera mi-era străină
Dar mintea mea se încărca în vers cu epopeia lumii
întâi a fost sanskrita şi-apoi Rama şi a lui soaţă Sita
ca vână a mamei şi irisul albastru ce va să vină
de la o străbună cu nume de regină
şi-aşa se face peste veac
o Mărioara (de 84) şi un Ion (de 87) se întâlniră
Să umple zilnic foi cu gânduri nobile şi flori
născute în inimi de fii de eroi,
Unul este Marin al tatei tată
trecut prin focul a trei războaie,
lagăr şi-a Franţei rezistenţă
Altul e Trofim rămas în munţii Tatra
sub semn Divin pe dealul TuHar
din seva lui coboară mama,
Ei de sus privesc azi
cum liniştea e frântă de ţăcănitul sacadat,
Al unei maşini de scris la care se înfiripă
romane de iubiri şi doruri multe,
Din amintiri de muze rătăcite,
Sunteţi speranţa zilelor ce vor să vină,
de viaţă lungă străjuită
Când vremea o să mă ajungă
Şi muza dulce îmi va picura încet,
pe pagini albe azur de gânduri împlinite
Pentru o lume înflorită sub un surâs de vară.
La multi ani în zi de toamnă iară!
Camelia TRIPON
Târgu Mureş
11 octombrie 2015