O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE
Vol. 1 şi 2 (Auto-recenzie)
La Editura SINGUR, au apărut primele două volume dintr-un şir, practic, nelimitat, al proiectului O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE.
Iniţiat la inspiraţia şi sugestia lui Ştefan Doru Dăncuş, directorul Editurii SINGUR, proiectul a apărut... ciudat, el circumscriindu-se, de-a dreptul, într-o zonă considerată tabu a criticii şi a istoriografiei literare româneşti! Flexibilitatea şi larga posibilitate de a accesa paginile volumelor a fost şi mai inhibantă pentru noi, cei care aveam să fim parte a grupului de implementare, invitaţi ai iniţiatorului, în sensul că autorii înşişi au putut/pot să se propună spre a fi parte a Istoriei...! La o analiză mai atentă, cei care aveam să ne constituim într-un fel de “filtru” al acestor auto-propuneri, aveam să înţelegem că proiectul nu are nimic imoral ca atitudine sau nonvaloric literar în el, din contra, doza sa de inevitabil subiectivism nefiind nici mai mare şi nici mai mică decât cea a oricărei “istorii” ce reflectă un parcurs literar de până acum, în general, al oricărei istorii ca reflectare evenimenţială. Mai mult - factor şi mai inhibant - proiectul nu avea nicio susţinere financiară de la... buget, sursa clasică, suculentă a unor astfel de iniţiative, ci se preconiza a fi sustenabil exclusiv prin contribuţii ale celor care se propuneau ca parte a lui!
Să ne explicăm: o istorie presupune nişte fapte/evenimente concrete şi o analiză a lor pentru a le depista sursele de producere şi efectele acestora, pe autorul/autorii lor şi, cu necesitate, încadrarea într-o categorie tematică, gen, grup, curent etc. Demersul în sine este supus subiectivităţii datorită continuei acumulări de informaţii, atât în privinţa evenimentului ca atare, cât şi a pregătirii profesionale, intelectuale, experimentale etc. a celui care face acest demers. Acceptarea unui procent rezonabil de subiectivitate de către beneficiarii demersului este, deci, firesc. Prin urmare, şi orice “istorie literară” este încărcată de un astfel de procent de subiectivitate. Aşadar, şi proiectul Editurii SINGUR are această doză... inevitabilă de subiectivism. El provine, cu preponderenţă, din faptul că autorii înşişi se propun a fi incluşi istoriei contemporane a literaturii române, făcând dovada cu propriile creaţii - titluri şi genuri - plus o selecţie de fragmente din cronici literare, alte semnale legate de creaţiile lor, apărute sub semnături prestigioase, onorabile, acoperite de competenţă recunoscută, în publicaţii format clasic sau site-uri bine conturate şi intenţionate, apoi, o iconografie - fotografie personală şi coperţi ale unora dintre cărţi. Toată această “fişă personală”, verificată în sensul unei compatibilităţi faţă de standardele valorice atât literare strict cât şi tehnice, de către grupul de autori, critici şi recenzori desemnaţi de iniţiatorul proiectului, a făcut să se nască, treptat, prin acumulare, conform principiului bulgărului rostogolit din vârful muntelui, ISTORIA ALTFEL... după aproape un an de zile, primele două volume fiind lansate oficial, alte două fiind pregătite în tipografie! Mai mult, proiectul va continua iar iniţiatorul său nu are de gând să-l suspende!
Gestul Editurii SINGUR nu este unul de frondă şi nici unul de replică la alte lucrări de acelaşi gen şi însemnătate, apărute sub egida altor edituri sau asociaţii profesionale literare, el este unul al normalităţii într-un peisaj în care orgoliile sunt mai mari decât ar fi normal, iar creaţia literară este pe cât de largă, de expansivă - pe atât de greu de decantat valoric. ISTORIA ALTFEL propune o abordare a - cu toleranţă - ultimului sfert de veac de creaţie literară românească dintre graniţele României şi din diaspora, pornind de la obiectivitatea fiecărui creator care a avut informaţia şi a dorit, în continuare, să se supună judecăţii critice a publicului larg printr-un astfel de demers... altfel. Altfel decât dogma oficială, aceea a unui grup care îşi impune aparatul critic şi comentariul, care, cu toată dorinţa de obiectivitate, este supus, inevitabil, unei doze de subiectivitate. Mai mare sau mică, ea rămâne subiectivitate, rămâne un dat al fiinţei critice, dacă vreţi! Desigur, nu avem pretenţia unei egalităţi în subiectivitate între cele două grupuri de selecţie, cel “oficial” şi cel “neoficial”, însă proiectul Editurii SINGUR are alături forţa dată de numărul mare de semnatari de bază ai selecţiei, respectiv, fiecare autor în parte, alături de ceilalţi, plus “cenzura” finală, subiectivă, desigur, şi ea, a grupului de selecţie. O democraţie literară, am spune, dar nu vrem a se înţelege vreo latură politică a lui chiar dacă, politic vorbind, el chiar are nucleul unui proiect de anvergură politică, dovadă, dincolo de noutatea sa de primenirea aparatului critic pe care-o propune, - numărul mare de aderenţi.
Finit coronat opera:proiectul Editurii SINGUR trebuie înţeles ca un partener al efortului de a identifica şi de a răspândi sămânţa creaţiei literelor româneşti contemporane, care poate deveni rodul, fructul de mai târziu al culturii naţionale.
O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE este un gest de conştiinţă a valorii literare existente ACUM, în matricea spiritului românesc de care nu se poate face abstracţie - şi nici nu pornim de la această prejudecată, a excluderii de către cineva a acestui potenţial, vrem doar să-l startăm cu mai multă energie spre a-l personaliza mai proeminent - un gest către generaţia actuală şi către generaţiile următoare, o prezervare a valorii Cuvântului, care ne apără şi ne legitimează pe toţi.
Dan ŞALAPA
Drobeta Turnu Severin
iulie 2013